La 1 martie 1919, generalul Constantin Prezan răspundea favorabil cererii trimise de armata Statelor Unite ale Americii, de a trimite o delegaţie sportivă militară la Jocurile Inter-Aliate de la Paris, cunoscute sub numele de „Jocurile Pershing“. „Deşi sporturile au fost introduse de curînd în ţara noastră“, scria generalul Prezan, aceasta era practic prima ieşire internaţională a noii Românii, cea rezultată în urma Primului Război Mondial. Există printre istoricii, sociologii şi antropologii preocupaţi de fenomenul sportiv contemporan un consens tacit: Primul Război Mondial a schimbat viziunea generală a societăţii asupra culturii fizice. De la un set de exerciţii menite, în teorie, să pregătească soldaţi viteji şi mame sănătoase, sportul (practicat sau consumat ca spectator) a devenit o precupare dominantă a timpului liber.
Cazul românesc este interesant prin implicaţiile sociale, politice, culturale şi regionale pe care le presupune cercetarea trecutului sportiv. O simplă istorie a fiecărei discipline în parte ne-ar da liste (uneori incomplete) de campioni şi învinşi, de rezultate mediocre sau remarcabile.
Constantin Prezan avea dreptate să afirme că „sporturile“ erau un fenomen nou. În Vechiul Regat, primele societăţi gimnastice, ce urmăreau să deprindă cetăţenii cu exerciţii mai degrabă utile în serviciul militar şi nu cu participarea la competiţii, au apărut după 1867. Întrecerile de scrimă, tir, dar mai ales cele de la hipodrom erau gustate de marele public. La Bucureşti, primul meci oficial de fotbal s-a jucat în 1907. Tennis-Clubul României (polisportiv, în ciuda numelui) a luat fiinţă în 1910. Federaţia Societăţilor de Sport din România a fost fondată în 1912, sub patronajul familiei regale. De fapt, FSSR reprezintă încă un caz de „formă fără fond“. Fondatorii ei, tineri din familii boiereşti sau din elita economică a ţării, se considerau „pionieri ai sportului“ şi îşi doreau generalizarea unor deprinderi pe care le dobîndiseră în timpul studiilor în Occident în întreaga societate. Aici se cuvine introdusă o precizare: originea sportului modern, a sportului ca distracţie, pasiune sau profesie, era, evident, Marea Britanie. Elitele din Vechiul Regat l-au învăţat mai ales din Franţa; oamenii de rînd, însă, de la muncitorii englezi sau germani ce activau cu precădere în industriile textilă şi petroliferă.
În 1919 era încă neclar potenţialul sportiv al teritoriilor alipite României în cursul anului 1918. O „unificare sportivă“ propriu-zisă s-a produs în 1921, după negocieri aparent tensionate, dar încă insuficient cunoscute în detaliu. FSSR a rămas organul de conducere al mişcării sportive, cu sediul la Bucureşti. Condusă, evident, de vechii ei membri de dinainte de războiul mondial, aceasta a căutat constant patronajul familiei regale. Federaţiile de ramură au apărut doar din 1930, după o Lege a educaţiei fizice votată în 1929. În primul deceniu interbelic, viaţa sportivă a fost dominată de cluburi şi indivizi din fostele provincii austro-ungare. Basarabia a rămas, cu mici excepţii, ruptă de competiţiile interne importante. Oricum, organizarea acestora depindea, în mare măsură, de realizare unor căi de comunicaţii eficiente între provincii. Elocvent este faptul că abia la începutul anilor 1930 a început să funcţioneze cu adevărat Divizia Naţională de fotbal: pînă atunci existau campionate regionale şi un turneu final în patru. Disciplină puţin populară în Vechiul Regat înainte de 1916, dar foarte gustată de practicanţii şi spectatorii de sport din Transilvania, Banat şi Bucovina, regiuni mai industrializate şi mai urbanizate, prin urmare cu o altă percepţie a timpului liber şi puternic influenţaţi de stilul de viaţă central-european, fotbalul a sufocat, practic, celelalte discipline sportive. În 1940, 70% din cluburile ce fiinţau în România se ocupau numai de fotbal. Doar galele de box se bucurau de o popularitate concurentă, în timp ce toate celelalte discipline atrăgeau puţini practicanţi şi spectatori.
Citiți mai multe la link: https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/o-istorie-subiectiva-a-sportului-din-romania-626643.html