Râul Mureș.
Prutul, Oltul și Sireșul fac parte din sistemul Dunării și sunt afluenți ai acestuia. În România
sunt multe lacuri mici de apă dulce, dar cele mai mari sunt lacurile-lagune sărate ale Mării
Negre, cel mai mare dintre ele este Lacul Razelm.
Populația țării (estimată pentru 1998) este de aproximativ 22395800 de persoane, densitatea medie
a populației este de aproximativ 94 de persoane pe km2. Grupuri etnice: români - 89,1%, maghiari
- 8,9%, germani - 0,4%, ucraineni, evrei, ruși, sârbi, țigani, croați, turci, bulgari, tătari,
slovaci.
Limba: română (de stat), germană, maghiară, turcă, sârbo-croată, idiș. Religie: Biserica Ortodoxă
Română - 70%, Biserica Catolică - 6%, Protestanții - 6%, Evrei, Musulmani.
Capitala este Bucuresti. Cele mai mari orașe: București (2.090.000 de persoane), Constanța
(350.500 de persoane), Iași (343.000 de persoane), Timișoara (334.000 de persoane), Cluj-Napoca
(328.000 de persoane), Galați (326.000 de persoane), Brașov (324.500 de persoane), Craiova
(324.500 de persoane). oameni), Ploiesti (252.000 persoane).
Structura statului este o republică. Seful statului este presedintele Basescu Traian (in functie
din 21 decembrie 2004). Șeful guvernului este prim-ministrul Bok Emil (în funcție din decembrie
2008).
Unitate monetară - lei
Speranța medie de viață (pentru 1998): 67 ani - bărbați, 73 ani - femei. Rata natalității (la
1.000 de persoane) este de 9,3. Rata mortalității (la 1000 de persoane) - 11,6.
Istorie
Teritoriul României moderne în anul 106 a fost cucerit de împăratul roman Traian și anexat
Imperiului Roman ca provincie Danemarca. Începând din secolul al III-lea, teritoriul Daciei a
fost supus unor constante raiduri ale triburilor vecine de goți, huni și bulgari. În secolul al
IX-lea, România era sub stăpânirea Bulgariei și la acea vreme era botezată în Ortodoxie. În
secolul al XIII-lea s-au format două principate românești, Țara Românească și Moldova, care erau
în dependență vasală de regii maghiari și polonezi. În 1526, Ungaria a fost învinsă de turcii
otomani, iar Țara Românească, iar Moldova a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman. După o
încercare nereușită de a se elibera de sub puterea Imperiilor Otomane, la sfârșitul secolului al
XVI-lea s-a înființat sistemul de guvernare al fanarioților în Țara Românească și Moldova, unde
stăpâneau domnitori greci numiți de turci. În acel moment, greaca a devenit limba oficială a
României. La mijlocul secolului al XVIII-lea, ca urmare a războaielor ruso-turce, influența
Imperiului Otoman a fost semnificativ slăbită și sistemul fanariot a fost desființat, Moldova și
Țara Românească au primit o autonomie mai mare, iar Rusia a devenit de facto stăpâna acestora.
