Principalele crime
Infracțiunile subiacente comise de cei doi cetățeni români nu erau legate, dar întrebările
juridice legate de mandatele de arestare erau suficient de asemănătoare pentru ca CEDO să li se
alăture. În cadrul sistemului MEA, mandatele emise de orice stat membru al Uniunii Europene sunt
valabile în toate țările din uniunea politică și economică de 27 de membri.
Bivolaru și-a fondat grupul în anii 1990, făcând apel la adepții să practice yoga și să renunțe
la inhibițiile sexuale. La acea vreme, yoga era interzisă în România pentru presupusele sale
legături religioase. Bivolaru a fost încarcerat în mod repetat și involuntar în instituții de
psihiatrie pentru practicarea yoga, precum și pentru distribuirea de pornografie.
Oamenii care au părăsit organizația susțin că Bivolaru i-a forțat să-și predea economiile de o
viață și să facă sex între ei, iar el, la comanda lui. Femeile tinere au spus că au fost forțate
să lucreze ca striptease și să apară în filme porno hardcore. În 2013, a fost condamnat în lipsă
pentru relații sexuale cu un minor.
Urmărirea sa de către regimul comunist din România i-a determinat pe militanții pentru drepturile
omului, determinând Amnesty International să-l susțină. În 2005, Suedia i-a acordat azil
politic.
Bivolaru a fost arestat în Franța în 2016 în timp ce călătorea cu acte de identitate bulgare
falsificate. El a luptat cu extrădarea sa, pretinzând că ar fi torturat pentru convingerile sale
religioase dacă ar fi obligat să se întoarcă în România.
Fără legătură cu Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut, Moldovan a fost condamnat
pentru trafic de persoane în 2015 pentru că a forțat șase persoane, inclusiv un copil, să
cerșească pentru el. Persoanele vulnerabile, în special femeile și copiii, sunt adesea forțate
să cerșească de întreprinderile criminale din România. Bătrânul de 69 de ani locuia în Franța și
a refuzat să se întoarcă pentru a-și ispăși pedeapsa, așa că în 2016 autoritățile române au emis
un MEA și a fost ridicat de poliția franceză.
Moldovan a contestat extrădarea sa, argumentând că s-ar confrunta cu tratament inuman sau chiar
torturi pentru că a fost forțat să se întoarcă. El urma să-și ispășească pedeapsa de șapte ani
la închisoarea Gherla. Situată în nord-estul României, închisoarea este renumită pentru
deținerea oponenților politici ai regimului comunist.
Potrivit completului de șapte judecători al CEDO, închisoarea Gherla „se confruntă cu o rată
endemică a supraaglomerării penitenciare și că, într-o astfel de situație, lipsa spațiului
personal constituie elementul central de luat în considerare”. Instanța a constatat că
autoritățile franceze nu au luat în considerare supraaglomerarea atunci când au aprobat
extrădarea lui Moldovan și i-au acordat acestuia 5.000 de euro (5.900 de dolari) daune și 2.520
de euro (3.000 de dolari) pentru cheltuieli. Moldovan a fost returnat în România în 2016 și de
atunci este încarcerat.
Cu toate acestea, în cazul lui Bivolaru, instanța a constatat că Franța și-a luat măsurile de
precauție corespunzătoare înainte de a accepta extrădarea acestuia.
„Nimic din ancheta autorității judiciare de executare sau din informațiile aduse de reclamant în
fața instanței nu indică faptul că acesta era în continuare în pericol, în cazul predării, de a
fi persecutat din motive religioase în România”, a scris Camera a cincea.
Bivolaru a primit o eliberare condiționată în timp ce aștepta rezultatul cazului său în 2017.
Locația lui actuală nu este cunoscută și este căutat și de autoritățile finlandeze pentru
agresiune sexuală și trafic de persoane.
Curtea a fost înființată în 1959 prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează
drepturile civile și politice ale cetățenilor celor 47 de state membre europene care sunt părți
la tratat.
